Genius la grădiniță #55 Aventurile lui Paddington: Dorința de Crăciun

Nu știu ce le spuneți voi copiilor legat de Moș Crăciun și cum comunicați cu el, dar eu sunt norocoasă să dețin numărul lui. Îi trimit frecvent vești despre pitici, dar și invitație cu adresa și data la care îl așteptăm la serbarea organizată în cinstea lui.

Nu mă judecați, nu e chiar o minciună, e mai mult întreținerea unei lumi magice și plină de posibilități. Iar existența, undeva în lumea asta, a unui bătrânel simpatic, care îi iubește pe toți copiii din lume și le mai aduce și cadouri, eu zic ca nu e deloc rea, ba din contră, e un motiv de fericire și speranță.

Paddington este din același scenariu, undeva între orice este posibil și speranță. Cu siguranță, numele vă sună cunoscut, eu l-am cunoscut acum câtiva ani în pelicula cu aceeași nume, o comedie savuroasă bazată pe celebra serie de cărți pentru copii. Am fost cucerită pe loc de simpaticul ursuleț venit din junglă tocmai la Londra. O întreagă aventură, plină de momente amuzante, un film ideal pentru o seară în familie.

Iar de curând am dat și peste seria de cărți adresată copiilor, iar cea despre care o să vă povestesc puțin, doar cât să vă dau un pont cât de simpatică și atractivă e. De numește Aventurile lui Paddington: Dorință de Crăciun.

Cartea urmărește pregătirile care au loc înainte de venirea lui Moș Crăciun. Mai exact, acțiunea începe din momentul în care Paddington împreuna cu al său prieten, Jonathan, pun pe foaie dorințele lor de Crăciun, scrisori ce îl au ca destinatar chiar pe Moș Crăciun. Se pare că nu toți sunt așa norocoși încât să îl contacteze pe whatsapp.

Însă intenția se dovedește plină de peripeții deoarece scrisoarea lui Johathan ajunge spre alt destinar, undeva în Peru, la mătușa Lucy, Paddington având două scrisori de pus la cutia cu poștală. Încurcând astfel scrisorile, se pornește o adevărată cursă contra cronometru în incercarea unei rezolvări cât mai rapide cu putință.

Cu toate eforturile simpaticului Paddington, scrisoarea nu ajunge în mâinile Moșului, dar asta e doar o parte a poveștii. Cealaltă parte este despre a dărui, despre a fi în preajma celor dragi și a pune dorințele celuilalt mai presus de ale tale.

Iar dacă ultima parte vi se pare departe de realitate, vă anunț că asta au descoperit copiii prin intermediul aventurii lui Paddington. 

Dorința lui Jonathan, cea pe care Paddington s-a zbătut să ajungă în mâinile Moșului era de fapt dorința lui ursulețului: să îl întâlnească pe Moș Crăciun. Nu aș putea să vă spun cum a aflat Moșul, dar se pare că noi, oamenii, nu știm încă multe din magia Moșului.

Finalul îi găsește pe Jonathan și Paddington îmbrățișați si fericiți că au un asemenea prieten. Se pare că Moșul le-a lăsat și alte cadouri sub brad.

Povestea începe și se termină cu o scrisoare, ambele fiind adresate mătușii Lucy. Iar acțiunea întregii povești este legată tot de o scrisoare, una buclucașă, care deși nu ajunge la destinatar, reușește să creeze efectul dorit.

Nu se putea să nu continuam și noi ziua decât cu o scrisoare, de fapt mai multe, fiecare având propria scrisoare. Nu cred că mai e nevoie să menționez cui îi este adresată. De adresă mă ocup eu, vă imaginați că nu am doar numărul Moșului, ci și adresa.

Nu știm să scriem, dar ne descurcăm de minune cu lipitul, așa că imediat ce au identificat materialele de lucru: scrisoarea, lipici, jetoane cu diverse obiecte, de la jucării, la hăinuțe și dulciuri, s-au pus pe treabă și au ales tot ce își doresc ei de la Moș Crăciun.

Acum nu rămâne decât să așteptăm cuminți seara de Crăciun, cu siguranță Moșul va ține cont de dorințele lor.

Cu drag,

O educatoare

Oana Paraschiv