Apolodor explorator vine într-o colecție pe care nu aveam cum să nu o iau, de la păsările din Delta Dunării, la crestele munților Carpați, Apolodor ajunge pe Lună. Nu e singur, ca de obicei, bunii lui prieteni, Tiț și Maimuțică îi sunt tovarăși de drum.
Hai pe Lună împreună, scrisă de Florin Bican și ilustrată de Dan Ungureanu, prezintă Sistemul Solar copiilor într-un mod simplu și plin de umor. Apolodor nu este doar explorator, astfel îl descoperim inițial în rolul de bucătar, pregătind o clătită xxl a cărei formă și culoare aduce mult cu Luna.
Iar înainte de asta, a fost și astronaut, el și alți doisprezece, un număr mic pentru Pământ, dar nu atât de mic pentru cât de primitoare e Luna. Un perete plin cu potretele și numele astronauților care au ajuns pe Lună este prezentat în cadrul ilustrațiilor, nelipsind desigur portretul lui Apolodor.
Din descrierile micului pinguin, copiii descoperă din ce este formată luna, dimensiunea ei, dar și cât timp ți-ar lua să traversezi întreaga Lună. Prezența mărilor pe Lună, este de departe fascinant prezentată copiilor, mai ales prin intermediul ilustrațiilor care îl găsesc pe Apolodor cu o barcă gonflabilă, dar și recuzită special folosită într-o zi călduroasă de plajă. Recuzită care pe Lună e complet inutilă, asta pentru că apa este de fapt lavă solidificată pe care nu o poți străbate.
O lecție despre meteoriți le este prezentată chiar de Tiț, care cu ajutorul unei chiftele, le explică copiilor cum plonjează direct spre farfuria cu spaghete, cam cum ar lovi meteoritul o planetă.
Stelele mici cu plete, sunt de fapt cometele ce se învârtesc pe după Soare. Gravitația prezentată sub forma exercițiilor de yoga pe Lună, este de asemenea prezentată în paralel pe Pământ, unde ne atrage ca un magnet.
Renumita demonstrație de fizică din istoria omenirii, realizată în anul 1971, de astronautul David Scott, Testul ciocanului și al penei, le aduce copiilor în atenție faptul că gravitația este diferite de la o planetă la alta.
Însă ce i-a fascinat cu adevărat pe micii ascultători a fost că micul pinguin, care, deși obișnuit cu temperaturi joase, locuind într-un răcitor la București, ajunge să se întoarcă de pe Lună tocmai datorită temperaturilor scăzute. Noaptea, temperaturile ajungeau la -173 de grade, ca mai apoi, pe timpul zilei, să poți găti ouă prăjite la 127 de grade. Se pare că temperaturile extreme se datorează timpului pe care Luna îl petrece în plin soare, 14 zile mai exact, ca mai apoi 16 zile Luna nu mai vede Soarele, o planetă deloc primitoare într-adevăr.
Un alt termen prezentat atât de simplu și pe înțelesul copiilor este fenomenul maree. Deși planeta noastră e departe de Lună, cea din urmă reușește cumva să își facă drum și atrage apa din ocean de parcă ar fi magician.
Pe lângă toate cele menționate despre lună, Apolodor ni-l prezintă și pe marele Galileo care a desenat fazele lunare. Iar dacă nici biscuiții cu ciocolată nu ușurează procesul de înțelegere a fazelor lunare, apoi nu mai știu ce.
Dacă Apolodor v-a impresionat cu misiunea lui pe Lună, la sfârșit are și o listă de recomandări de lecturi care îti spun mai multe lucruri despre Lună, cer sau stele și unde poți să dai de ele. Pe lângă lista lui Apolodor, vreau să menționez o altă listă de cuvinte și nume de ținut minte pe care o găsiți la final.
Evaluarea înțelegerii textului, mai exact fazele lunii, am ales să le fac prin același joc practic pe care l-a prezentat și Apolodor. Un pachet de biscuiți cu crema, pe care i-am rugat frumos să îi deguste apoi, dar mai întâi să se folosească de crema lor pentru a stabili fazele lunare.
A fost un joc-exercițiu delicios și extrem de util în fixarea conținutului prezentat prin intermediul lui Apolodor.
Cu drag,
O educatoare
Oana Paraschiv
