Îți propun un exercițiu, imaginează-ți că ești din nou copil, e luna ianurie, afară vremea e geroasă, iar tu ești în casă, bucurâdu-te de căldură. Acum repetă exercițiul, dar cu ochii închiși. În inima ta se declanșează o dorință, una pe care ai așteptat-o multe luni: să ningă.
Eu am încercat acest exercițiu și recunosc că îmi este atât de familiar și prezent sentimentul, această nerăbdare și așteptare, încât pare că am trăit-o ieri. De fapt, să vă spun drept, încă mă bucur de primii fulgi de nea în fiecare iarnă. Zăpada are o magie, una specifică copilăriei și atunci când ninge iar, desi de data asta ești adut, te simți din nou copil.
Aud des în această perioadă întrebarea Oana, când ninge? Cei mici sunt atât de nerăbdători să se joace cu zăpadă încât și eu le împărtășesc nerăbdarea și îmi doresc la fel de mult ca ei să se întâmple.
Pentru luna ianuarie, una dintre recomandări este Ziua în care a nins, scrisă și ilustrată de Ezra Jack Keats. Coincidența a făcut ca natura să țină cu mine, iar această carte le-a fost prezentată celor mici fix într-o zi în care ningea.
Bucuria din sala de grupă a fost aceeași ca a băiețelului din poveste. Peter, personajul principal, se bucură de frumusețea troienelor înalte de zăpadă care sunt de-a lungul străzii unde locuiește. Cartea surprinde de fapt jocurile copiilor în anotimpul iarna, activitățile și fericirea copiilor datorate zăpezii.
Primul joc pe care Peter l-a realizat a fost să lase urme pe zăpadă, iar mai apoi a scuturat copacii de zăpadă cu ajutorul unui băț pe care l-a decoperit în zăpadă. În ilustrații este prezentată și renumita bătaie cu bulgări pe care nu cred că există copil care să nu o adore.
Pe lângă urme, scuturat copaci și bătăi cu bulgări, iarna poți face oameni de zăpadă, dar și îngeri de zăpadă. Lista activităților pe care le poți face atunci când ninge nu se termină niciodată, astfel Peter își imaginează că este un alpinist care se cațără pe un troian înalt de zăpadă, ca mai apoi să își dea drumul la vale. Copiii au adăugat că o sanie sau chiar ski-uri erau mult mai potrivite în acest caz.
Ziua se termină pentru Peter cu un suvenir pe care îl bagă în buzunar pentru a doua zi: un bulgăr rotund și tare. Pentru că sunt foarte perspicace și isteți, copiii s-au mirat și m-au anunțat că bulgărele se va topi, nu le-am spus că au dreptate, ci i-am invitat să descoperim împreună ce s-a întâmplat cu bulgărele de zăpadă.
Dupa rutina de seară, Peter se întristează atunci când descoperă că buzunarul este gol, nici urmă de bulgărele de zăpadă. Nici noaptea nu îi aduce multă bucurie băiețelului, acesta visând că soarele a topit toată zăpadă, acesta fiind coșmarul tuturor copiilor și cred că și al nostru sau cel puțin al copiilor nostri interiori.
Din fericire, dimineața risipește visul băiatului, afară fiind în continuare nămeți de zăpadă, motiv pentru a începe o nouă zi de joacă în zăpadă pentru Peter.
Povestea le-a adus multe zâmbete pe față copiilor pentru că s-au regăsit în comportamentul băiețelului, ba chiar au vrut să facă și ei un om de zăpadă.
Cum zăpada nu s-a așternut afară, m-am gândit să realizăm noi zăpadă cu care să putem mai apoi să ne jucăm, mai ales că cea realizată de noi nu se va topi.
Zăpada artificială am realizat-o din continutul mai multor pamperși peste care am adăugat apă. A fost mare distracție, iar mai jos aveți creațiile lor: oameni și bulgări de zăpadă.
Încă ceva, fiți și voi copii alături de ei, fiți copii oricum, e păcat să uităm să ne bucurăm de frumusețea naturii.
Cu drag,
O educatoare
Oana Paraschiv
