Grafic+: „Watchmen” și serialul „The Boys”
La 33 de ani de la apariție efectul de undă produs de Watchmen se face încă simțit, iar elemente din creația lui Alan Moore și Dave Gibbons plutesc pe internet și sunt deversate în fluxurile serviciilor de streamuri video, așa cum remarca și Alin într-un articol mai vechi. Unul dintre motive este curajul pe care noile producții TV și-l asumă, propunând drame complexe, cu subiecte și situații întunecate, fără să-și mai facă griji pentru timpul de emisie din grilele TV, distribuind conținutul direct pe monitoarele laptopurilor și al dispozitivelor digitale. Astfel, producătorii de seriale recuperează abia acum din îndrăzneala creatorilor de benzi desenate care au revoluționat mediul, fie printr-o deconstrucție a lui, fie printr-o critică usturătoare.
Într-un interviu din 2015, Garth Ennis spunea despre seria The Boys (lansată în 2006) că „este răspunsul meu la întrebarea <<Cum ar fi supereroii în lumea reală?>>” Similar, Grant Morrison spunea în 2009, pe când lucra la seria Multiversity pentru DC Comics, că „acesta e Watchmen-ul meu” și „am decis s-o scriu cum a fost scris Watchmen”. Putem asocia aici și seria Kick-Ass a lui Mark Millar cu același demers. Pare că orice autor de benzi desenate care ajunge să fie (re)cunoscut are în proiect un Watchmen personal.
Dacă pentru Moore personajele principale rămân supereroii, cu dramele, psihozele și abuzurile lor de putere, Ennis se poziționează în afară clubului, făcând eroi din cei ale căror vieți au fost afectate dramatic de către personajele în spandex. De altfel, atât serialul din 2019, cât și banda desenată încep cu o scenă în care prietena lui Hughie este spulberată de vitezistul A-Train, un doppelgänger pentru The Flash. Ennis nu numai că parodiază poveștile cu supereroi, dar îi și supune celor mai violente torturi și abuzuri. The Boys pare un fel de răzbunare pe monopolul pe care eroii în mantie, pompați cu superputeri care mai de care mai nefirești, îl au în banda desenată comercială. Ennis îi imaginează „undeva între politicieni și staruri rock, influențând direct lumea noastră.”
La fel ca în Watchmen și aici avem o echipă de supereroi cu personaje inspirate din cele clasice care se numește The Seven: Homelander (liderul grupului, o combinație de Superman și Captain America), Queen Maeve (o versiune de Wonder Woman), A-Train (similar cu The Flash), Starlight (cea mai nouă și tânără membră a grupului), The Deep (un personaj asemănător lui Aquaman), Black Noir (un luptător ninja care aduce cu Batman) și Translucent (un personaj care poate deveni invizibil, care de altfel și dispare încă din primele episoade). Ultimul personaj este o invenție a seriei TV, pentru că în seria de benzi desenate îl avem pe Lamplighter (probabil o trimitere la The Green Lantern) cu apariții episodice și un destin asemănător. Dar de-a lungul seriei eroii noștri vor fi antieroii: Butcher, Mother’s Milk, Frenchie, The Female și Hughie, o echipă de elită care trebuie să-i țină în frâu pe superi. Deși serialul urmărește fidel povestea originală și mai mult face chiar trimiteri la sursa de inspirație pentru Hughie, distribuindu-l pe Simon Pegg în rolul tatălui lui Hughie, el reușește să înglobeze mai multe subiecte actuale (de la #metoo la influența corporațiilor asupra industriei militare) și să le facă mai vizibile decât în seria de romane grafice.
Deși întunecat și macabru, deși cu supereroi în roluri negative, The Boys nu este un nou Watchmen, ci o serie care virează mai mult spre zona comicului din comics, minând în același tip potențialul distructiv al unor oameni care ar putea controla superputeri. „În benzile desenate cu supereroi nimeni nu spune că-și va folosi puterile spre propriul beneficiu. O fac ba ca să salveze lumea, s-o conducă, să apere oamenii... În realitate și-ar folosi puterile să aibă cea mai bună viață pe care o pot avea. Și nu le-ar păsa dacă ar distruge viețile altora în timpul ăsta,” mai spune Garth Ennis despre neîncrederea și suspiciunea pe care ar trebui s-o avem când vine vorba de superi. E o atitudine similară cu ce povestește Neil Gaiman despre fenomenul 2000 A.D. care ar fi apărut dintr-o neîncredere „specific britanică” în autorități și superoameni.
Chiar dacă ești sau nu fan Watchmen, dacă-ți plac sau nu filmele și cărțile cu supereroi, merită să faci binging cu The Boys și să vezi lumea Bizzaro în care au fost aruncate toate fanteziile americane cu eroi în mantie.
Articol de Matei
