Grafic+: Sandman și Chilling Adventures of Sabrina
La începutul lunii iulie s-a anunțat că Netflix va adapta seria lui Neil Gaiman, Sam Keith, Mike Dringenberg într-un serial pentru platforma sa de streaming. Încă din anii ‘90 compania Warner Bros. a tot încercat să demareze un astfel de proiect, numai pentru a-l abandona în diferite stadii de dezvoltare. De aceea, fără a fi vreodată adaptat cinematografic, influența lui Sandman a pătruns în industrie, punând diferiți creatori în contact cu ideile și estetica din seria de romane grafice. Idei suficient de multe și de versatile încât să nu aibă nevoie să fie ancorate de un anumit personaj pentru a putea funcționa. Stă ca dovadă faptul că nu este nici măcar prima dată când Netflix se apropie de banda desenată horror de la Vertigo.
Într-o manieră inaugurată de Alan Moore în Saga of the Swamp Thing și reluată într-o oarecare măsură de Neil Gaiman în Sandman, Chilling Adventures of Sabrina (atât serialul TV, cât și banda desenată cu același nume) reinventează un personaj clasic de benzi desenate transpunându-l într-o lume lugubră, ocultă și politică. O lume în care vechile convenții nu sunt neapărat aruncate la gunoi, ci date peste cap și făcute să ascundă o realitate mai tulbure. În cazul de față, tânăra vrăjitoare din benzile cu Archie nu mai face doar farmece benigne care o duc din când în când în bucluc, ci luptă atât cu demoni, cât și cu intoleranța de zi cu zi încercând să-și păstreze umanitatea, fără a ceda Stăpânului Întunericului.
Serialul își afișează explicit influențele din benzile desenate de la Vertigo în episodul 2 al primului sezon, atunci când Ambrose, vărul Sabrinei, anunță că e cititor de benzi desenate și romane grafice, menționându-i pe Alan Moore, Neil Gaiman și Grant Morrison. În același episod aflăm că mătușile Sabrinei, Zelda și Hilda, reproduc relația dintre Cain și Abel din Sandman nu doar la nivelul personalității lor, ci preiau poate cel mai emblematic aspect al celor două gazde: din când în când, la furie, Zelda o ucide pe Hilda, numai ca aceasta să învie câteva ore mai târziu.
Un alt motiv din serialul creat de Roberto Aguirre-Sacasa, inspirat de seria de romane grafice ale lui Neil Gaiman, se găsește în episoadele 4 și 5, când Sabrina îl eliberează pe Batibat, un demon al somnului ferecat cu ani în urmă de tatăl ei. Premisa amintește de capitolul de debut al seriei, Somnul celor Drepți. Totuși ar fi imprecis să sugerez că sursele de inspirație se rezumă la Sandman. Spațiul în care demonul este închis, nu e o sferă de sticlă, cum e în cazul lui Morfeu, ci o cutie-puzzle nu mult diferită de cea din seria Hellraiser a lui Clive Barker. Iar episodul 5, Dreams in A Witch House, se desfășoară mai degrabă ca o secvență compactă dintr-un film din seria A Nightmare on Elm Street în care Batibat îi torturează în secvențe onirice pe cei patru locuitori ai casei Spellman.
Un alt bun exemplu al felului în care diferite opere se află în dialog și se influențează de-a lungul timpului este prezența celor trei Surori Stranii. În Sandman, avatarul Fecioarei este înfățișat de Sam Keith precum Sabrina, din seria originală de benzi desenate, parcă anticipându-i adaptarea modernizată. Apoi, în Chilling Adventures of Sabrina regăsim un grup de trei personaje feminine care poartă aceeași poreclă, fiind inspirate cel puțin parțial de arhetipul mitic folosit și repopularizat (după Robert Graves) de Gaiman. Cu toate că o sursă mult mai directă de inspirație ar putea fi Stepford Cuckoos din seria New X-Men scrisă de Grant Morrison.
Însă mai mult decât o serie de momente similare, câteva citări mai mult sau mai puțin explicite și un interes evident comun pentru ocult, atât Sandman, cât și Chilling Adventures of Sabrina abordează magia într-un mod asemănător. În niciuna din opere ea nu este un pretext pentru jocuri spectaculoase de lumini. În schimb exercitarea puterii magice vine cu îndatorarea față de ceva sau cineva, iar conflictele în care se găsesc antrenate personajele presupun navigarea unei țesături de datorii și legăminte, de legi scrise și nescrise, de alianțe fragile și incomode.
Rămâne de văzut cum vor aborda materialul sursă creatorii serialul Sandman, astfel încât să nu trezească un sentiment de déjà vu. Nu doar față de Chilling Adventures of Sabrina, ci față de multele alte opere inspirate de romanele grafice Sandman.
