Grafic+: Asterix și Norsemen

Pentru rubrica Grafic+ de astăzi îți recomand să asezonezi aventurile galilor Asterix și Obelix cu serialul de satiră istorică Norsemen, creat de Jon Iver Helgaker și Jonas Torgersen și difuzat de Netflix.

Deși cele două serii descriu situații ce se petrec la o distanță de 800 de ani, saga galilor începe în anul 50 Î.H., iar istoria satului Norheim la sfârșitul secolului VIII D.H., ele împărtășesc o sumedenie de elemente comune; de la umor de limbaj, pastișă, aproprieri de concepte contemporane inserate într-un context istoric diferit și, desigur, multă violență gratuită.

Urmând firul evoluției satirei istorice ca divertisment de masă, putem plasa seria Asterix între primele lucrări de acest gen care reușește să atingă un public numeros de cititori. Un alt moment cheie al evoluției acestui fenomen este apariția grupului Monty Python în anii ’70, creatori ai comediilor Monty Python și Sfântul Graal sau Viața lui Brian, două filme ce ironizează diferite perioade istorice și legende fondatoare, și pot fi considerate modele de referință pentru sitcom-ul Norsemen, ce a debutat în Norvegia în 2016.

Dar similitudinile între seria Asterix și serialul Norsemen nu țin doar de tehnicile de suprapunere a realităților istorice cu noțiuni de cultură contemporană, ci chiar unele personaje din serial par construite pe modelul celor create de Goscinny și Uderzo în anii ‘60. De exemplu bardul Cacofonix își are replica în sclavul Rufus, venit de la Roma, care devine responsabil cu viața culturală a satului de vikingi și le propune războinicilor să-și abandoneze armele pentru a putea crea o instalație de artă, cu ajutorul căreia va reuși să pună Norheim pe harta culturală a Europei. Bineînțeles, niciun sătean nu apreciază la sfârșit efortul artistului Rufus. Arvig, căpetenia satului, îi seamănă lui Obelix atât prin statură, cât și prin naivitatea și seninătate cu care face față situațiilor pe care le întâmpină. Iar Jarl Varg este căpetenia psihopată a satului rival, care-și pierde mâinile în primele episoade și jură răzbunare pe liderii din Norheim, similar cu centurionii romani sau goții din Asterix.

În ambele lucrări avem parte de trădări, conflicte interne pentru supremație, personaje deghizate sau rituri absurde pe care le practică triburile respective. De altfel, în volumul 9 al seriei, Asterix și normanii (Asterix et les normands), galii trebuie să-i înfrunte pe vikingii care pornesc o expediție în Normandia pentru a învăța ce înseamnă frica, în ideea că informația le va da puterea să zboare.

Poate n-ar fi rău să existe la un moment dat și în România o abordare similară, lejeră, lipsită de emfază, care să răstoarne clișee din cărțile de istorie și plină de umor, despre viața de pe teritoriul Daciei antice. Dar până atunci, măcar poți râde în hohote cu seriile Asterix și Norsemen.

de Matei