„Freedom Hospital” de Hamid Sulaimani: Conflictul din Siria și terapia prin bandă desenată

Anul acesta Hamid Sulaimani a fost la Festivalul Internațional de Bandă Desenată de la Angoulême pentru a da autografe și a promova ediția franceză a romanului grafic „Freedom Hospital”, publicat prima dată în engleză de Interlink Books. Am avut ocazia să discutăm despre roman, procesul creativ din spate și ce planuri de viitor are.

Nu cred că mai este un secret că banda desenată are o putere extraordinară de a vorbi sincer despre război și zonele de conflict. Mai mult, am simțit mereu că are puterea de a educa, nu numai la nivel factual, dar și la nivel de percepție despre război și despre diferitele contexte care duc la război. Maus al lui Art Spiegelman rămâne un reper în privința asta, pentru modul în care oroarea Holocaustului, traumele generaționale și percepțiile istorice au fost redate într-o poveste umană, comună unei comunități și totuși profund personală. Am înțeles mult mai clar contextul istoric, emoțional și traumatic al conflictelor din fosta Iugoslavie prin opera lui Joe Sacco (Safe Area Gorazde, The Fixer) decât din reportajele TV pe care le interceptam fugitiv când eram mic.

Aceeași putere și capacitate educativă o are și Freedom Hospital, romanul grafic al lui Hamid Sulaimani, a cărei acțiune este plasată la începutul războiului civil din Siria. Sulaimani conferă un context uman și social unei realități care a fost transformată și răstălmăcită de politici populiste, naționalism și senzaționalism în mass-media conservatoare.

Romanul se învârte în jurul lui Yasmin și al unui spital clandestin la care aceasta lucrează. Deși ea este motorul acțiunii și, de multe ori, principalul unghi de perspectivă, Freedom Hospital este de fapt povestea a ...12 oameni diferiți.

„În carte am o galerie întreagă de personaje. Nimeni nu înțelege ce se întâmplă în Siria, nici măcar Sirienii înșiși... Unii au luat o poziție mai militantă și opozantă față de regimul lui Al-Assad, dar trăiesc numai cu propriul punct de vedere. Ai și oameni cu o conștiință socială aparte care pot sa vadă puncte de vedere din ambele parti. Ai astfel oameni de ambele părți ale baricadei.  Pentru mine a fost un exercițiu de a încerca să fiu cât mai obiectiv. De aceea am folosit aceste 12 personaje cu 12 puncte de vedere.”

Aceste 12 personaje creionează foarte elocvent diferitele situații și identități care sunt angrenate în acest context, ce caracterizează Siria din 2011 pană astăzi. Sunt oameni care au plecat în străinătate de mult, sunt oameni care au rămas, sunt oameni care au fost martori la crimele bătrânului Al-Assad, sunt tineri care cred că au o șansă să schimbe prezentul, sunt oameni care luptă direct, sunt oameni care caută sa își salveze familiile. Sunt sirieni, asirieni, suniți, shiiți, alawiți, creștini, musulmani.

„Fiecare dialog din carte este inspirat de evenimente, dar și de personaje reale. (...) Unii oameni s-au regăsit chiar în anumite replici, în anumite reacții sau în anumite evenimente (...) Fiecare personaj este inspirat din mai multe personaje sau situații reale. Nu am reprodus în întregime un cunoscut sau altul.“

Freedom Hospital într-adevăr nu prescrie o analiză sau trasează o origine a conflictului. Sulaimani este mai preocupat de reacții, de atitudini și de emoțiile aferente conflictului. Deși este o portiță către a înțelege conflictul, dar și condițiile în care milioane de Sirieni au fost nevoiți să-și părăsească casele, proiectul a pornit cu o altă intenție.

„Am scris mai mult pentru mine, fără să mă gândesc cum vor reacționa editorii sau publicul. Pentru mine a fost o formă de terapie. După ce am plecat din Siria, am fost mai preocupat să tot desenez și să împărtășesc povești. Cea mai bună terapie este să fii auzit, să fii ascultat și să fii citit. A fost și un refugiu prin care puteam sa îmi încep o viață nouă și o cariera nouă în Europa.”

Ca stil și calitate, Hamid amintește din plin și de Sacco, dar și de Marjane Satrapi, care au fost puternice surse de inspirație și motivație pentru el.

„Am fost foarte inspirat de Joe Sacco să scriu cartea. După ce am citit Note despre Gaza, am închis cartea și m-am apucat de Freedom Hospital. De aceea mă bucur enorm că a semnat cateva cuvinte de apreciere la ediția de limbă engleză.”

Pentru Hamid dorința de a înțelege el însuși și a învăța este ce îl aduce mai aproape de un viitor subiect de carte. Așa a ajuns la proiectul la care lucrează în prezent, o carte despre masacrul din 1982 din Hama, unde zeci de mii de civili au fost uciși din ordinul Președintelui Hafez Al-Assad, tatăl acum notoriului Bashar.

„Cam ce se întâmplă în Siria de zece ani s-a mai întâmplat o data, dar într-un singur oraș, în Hama, timp de o lună, timp în care orașul a fost distrus aproape în întregime. Este un subiect tabu în Siria, este un subiect interzis, pe care mulți îl evită și orice altă perspectivă ce contrazice propaganda mass-mediei de stat nu este permisă. (...) Am vrut să aflu mai multe. Pe măsură ce aflu ceva, apoi pot să prezint publicului ce am aflat și ce am înțeles. Pot să lucrez acum pe subiecte care mă interesează și care simt că mă ajută să mă dezvolt ca persoană și chiar să ies din zona mea de confort. ”

Nevoia de a înțelege istoria și de a expune astfel de subiecte, crede Hamid, este probabil singurul mod de a aduce stabilitate în Siria sau în orice zonă de conflict.

„O astfel de fractură, de scindare, cum se întâmplă în Siria, cum s-a întâmplat în fosta Iugoslavie, cum s-a întâmplat în Germania și în Europa după război, poate fi rezolvată numai printr-o formă de justiție și prin acceptare. Justiție nu înseamnă numai pedepsire, dar înseamnă și să recunoști ce s-a întâmplat și să întâmpini totul cu un grad de înțelegere. Cred că o astfel de abordare poate vindeca. (...) Dacă nu există justiție și acceptare, astfel de scenarii se pot repeta. Aceasta este perspectiva mea.”

Reportaj de Claudiu Revnic