9 personaje feminine de benzi desenate

În ultimii doi ani personajele feminine ocupă o poziție centrală pe marile ecrane. Studiourile își vând filmele prezentându-și eroinele ca fiind la fel de competente, puternice și îndrăznețe precum eroii bărbați în filme ca Wonder Woman, Atomic Blonde: Agenta sub acoperire, Ghostbusters, Alita: Îngerul războinic și proaspăt lansatul Captain Marvel. Nu e deloc întâmplător că la baza acestor pelicule stau de multe ori benzi desenate sau romane grafice. Lipsite de constrângerile filmului comercial de acțiune, benzile desenate ne pot oferi personaje care valorizează altfel de calități, putând totuși funcționa binemersi în povești de aventură.

În cele ce urmează voi enumera câteva personajele feminine care au ajuns să fie preferatele mele. Mă voi rezuma la benzi de gen, întrucât nu-mi pare potrivit să amestec eroine de povești de acțiune-aventură cu personaje-autor.

1. Bunica Ben

Bunica din Bone este unul dintre personajele mele preferate de bandă desenată. Este puternică, încăpățânată, stoică, o sursă de umor prin scepticismul față de frații Bone, dar și de tensiune dramatică atunci când animozitatea i se topește lăsând loc naturii sale protective.

2. Ms. Marvel

Deși sunt mai multe personaje despre care s-ar putea spune asta, de exemplu Virgil Ovid Hawkins, Miles Morales sau Jaime Reyes, Kamala Khan reprezintă una dintre cele mai de succes aduceri ale supereroului adolescent, pe tipar Spider-Man, în secolul XXI. Autoarea G. Willow Wilson, împreună cu editoarea Sana Amanat și artistul Adrian Alphona crează un personaj cu care te poți identifica ușor, este aspirațional, și trebuie să navigheze atât printre idiosincraziile unei lumi populate cu supereroi, cât și pe cele ale unui New Jersey multicultural.

3. Moartea

Până în capitolul Sunetul Aripilor Ei, Sandman este o călătorie prin universul DC Comics, privit dintr-o perspectivă horror. O încercare destul de reușită de a reproduce succesul lui Saga of the Swamp Thing. În acest capitol, odată ce apare sora Visului lumea seriei devine brusc mai expansivă, mai complexă, mai contemporană. Personajul în sine înșeală așteptările, nefiind înfiorătoarea Doamnă cu Coasă, ci o tipă goth sanguină, cu picioarele pe pământ. Când îl găsește pe Morfeu răpus de melancolie că nu se mai poate ”juca” cu supereroii și inamcii lor, îl poartă într-un tur al ultimelor momente din viața oamenilor normali.

4. X-23

Laura Kinney a avut în ultimii ani una dintre cele mai spectaculoase dezvoltări, în ciuda faptului că o marcă a supereroilor e tocmai refuzul de a se schimba. Pornind ca o clonă de-a lui Wolverine, transformată în asasin încă din pre-adolscență și multă vreme rămând doar un soi de apendice taciturn și mârâitor pe lângă alți X-Men, sub scenariul lui Marjorie Liu a început să sufere o ”mutație”. Timp de câțiva ani, scenarista a investigat interioritatea personajului și tentativele sale de a-și explora traumele, de a cultiva relații cu alte personaje. Iar mai apoi Tom Taylor a pus-o în rolul lui Woverine, reușind prin ea să salveze acest concept de supererou.

5. Big Barda

În lunga și prolifica sa carieră Jack Kirby nu a creat deosebit de multe personaje feminine, însă majoritatea lor se numără printre cele mai memorabile din banda desenată americană cu supereroi. Relația lui Barda cu Scott Free este una dintre cele mai înduioșătoare și originale dintr-un gen populat mai degrabă cu cupluri de tip fan service, iar prin istoricul său cu Granny Goodness și celelalte femei războinice de pe Apokalypse, Kirby a intuit felul complicat prin care patriarhatul se perpetuează, inclusiv prin colaborarea femeilor în acest sistem, aspect explorat în momentul de față de Cecil Castellucci și Adriana Melo în miniseria Female Furies.

6. Nimona

Nimona nu e un supererou. E un ”shapshifter” care vrea foarte mult să fie aghiotantul unui super-răufăctor, Ballister Blackheart, ale cărui fapte de distrugere și devastare le admiră, însă începe să le considere un pic desuete. Inițial apare doar ca o fată butch, impulsivă, dar energică și loială. Însă pe parcursul desfășurării acțiunii, caracterul său devine tulburător, iar istoria sa capătă o dimensiune tragică.

7. Nausicaä

Nausicaä e personajul tip al lui Hayao Miyazaki. Curajoasă, curioasă, aventuroasă, dar și gingașă, cu o afinitate pentru lumea naturală. Iar dacă în filme (într-o măsură chiar și în adaptarea benzii) regăsim acest gen de personaj într-un anumit moment al vieții și de mult ori îi urmărim povestea doar atât cât se intersectează cu cea a personajului principal (Princess Mononoke, Ponyo) sau povestea sa nu are valență epopeică (Kiki's Delivery Service, My Neighbour Totoro), în banda desenată Nausicaä of the Valley of the Wind, îi stăm alături într-o istorie mult mai amplă, regăsind-o în ipostaze mult mai diverse.

8. Captain Marvel (cealaltă)

Deși e prezentă în comicsuri încă din anii ‘80, am descoperit-o pe Monica Rambeau în Nextwave, unde era un personaj simpatic și competent, frustrată de lipsa de profesionalism a colegilor săi. Acolo am aflat nu doar că a fost primul personaj feminin care poartă titlul de Captain Marvel, dar a condus și echipa Avengers. A mai avut o prestație scurtă, dar memorabilă, în Black Panther sub Reginald Hudlin, în Mighty Avengers și continuările sale, fiind mereu un personaj feminin puternic și complex, prin care se explorează intersecțiile rasei și genului (în măsura în care se poate face așa ceva într-o bandă cu supereroi).

9. Wonder Woman

N-aș putea încheia fără, nu chiar prima supereroină, însă una dintre primele și în mod cert cea mai importantă. Spre deosebire de alte personaje feminine din benzile cu supereroi, n-a fost concepută pentru a oferi artiștilor șansa să deseneze figuri feminine îmbrăcate sumar, ci a fost concepută de un feminist temerar pentru a oferi o viziune utopică a lumii, descătușată de lanțurile patriarhatului, devenind repede unul dintre personajele de bază ale universului DC. Cu o istorie editorială atât de bogată și întinsă e greu de găsit o caracterizare coerentă pentru ea, Wonder Woman fiind mai degrabă un arhetip. Însă e unul care a funcționat în benzi cu supereroi timpurii, în povești mai degrabă young adult, cum ar fi The Legend of Wonder Woman, realizată de Renae de Liz, cât și în romane grafice ca Terra Unu sau The True Amazon de Jill Thompson.